BlogulSpecialistului → Legislatia muncii → Noutati legislative
Bilete de tratament balnear cu titlu gratuit
Se aproba acordarea de bilete de tratament balnear cu titlu gratuit salariatilor care lucreaza īn mediu radioactiv - zonele I si II de expunere la radiatii, la prospectarea, explorarea, exploatarea, prepararea minereului de uraniu, precum si la conservarea si īnchiderea perimetrelor miniere, cu īncadrarea īn numarul total de bilete de tratament aprobate cu aceasta destinatie īn legile anuale ale bugetului asigurarilor sociale de stat, cu respectarea criteriilor aprobate de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, cu exceptia salariatilor care beneficiaza de gratuitati la costul biletelor de tratament balnear, suportate din Fondul social, potrivit contractelor colective de munca.
(Hotarārea Guvernului nr. 757 din 16 iulie 2008 pentru aprobarea acordarii biletelor de tratament balnear, īn mod gratuit, salariatilor care lucreaza īn mediu radioactiv - zonele I si II de expunere la radiatii, la prospectarea, explorarea, exploatarea, prepararea minereului de uraniu, precum si la conservarea si īnchiderea perimetrelor miniere, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 552 din 22 iulie 2008)
Prima de concediu
Īn practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar īn aplicarea dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la acordarea primei de concediu de odihna.
Astfel, unele instante au respins cererile functionarilor publici privind plata primelor de concediu, considerānd ca desi prin art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicata, este reglementat dreptul acestora la prima de concediu, respectiv acordarea, pe lānga īndemnizatia de concediu, a unei sume egale cu salariul de baza din luna anterioara plecarii īn concediu, un atare drept nu poate fi valorificat cāt timp a fost suspendat succesiv, īncepānd cu anul 2001, prin art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 si, īn continuare, pentru anii urmatori, prin legile de adoptare a bugetului de stat pe anii 2002-2006.
Alte instante, dimpotriva, au admis cererile formulate de functionarii publici si au stabilit ca primele de concediu sa fie platite, retinānd ca suspendarea succesiva a acordarii dreptului nu echivaleaza cu stingerea lui, ci are ca efect numai imposibilitatea realizarii sale īn momentul suspendarii.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Astfel a fost admis recursul īn interesul legii iar dispozitiile art. 34 alin. (2) [(devenit art. 35 alin. 2)] din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, se interpreteaza īn sensul ca:
Prima de concediu, reprezentānd o suma egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii īn concediu, se cuvenea acestei categorii de personal.
(Decizia nr. LXXVII (77) din 5 noiembrie 2007 privind recursul īn interesul legii referitor la aplicabilitatea dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la acordarea primei de concediu de odihna, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2008)
Noul mod de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale
Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, exceptie ridicata de Delia Purice si altii īn cauzele care au ca obiect judecarea cererilor de acordare a unor drepturi banesti.
Īn motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece Legea nr. 250/2007, care a modificat textul legal criticat, cu efectul diminuarii indemnizatiilor nete, trebuia sa prevada ca noul mod de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale se aplica raporturilor juridice nascute īncepānd de la data intrarii ei īn vigoare. Astfel, textul legal criticat, care prevede o diminuare a indemnizatiei īn lipsa unei sanctiuni disciplinare, īncalca si dispozitiile art. 53 din Constitutie, aceasta nefiind o masura necesara īntr-o societate democrata.
Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este īntemeiata. Se arata ca dispozitiile legale criticate īncalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, conform carora legea dispune numai pentru viitor.
Pe cale de consecinta, Curtea retine ca dispozitiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 nu pot constitui obiectul controlului de neconstitutionalitate, avānd īn vedere ca, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate īn fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta īn vigoare [... ]". Ca urmare, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila
.
De altfel, Curtea retine ca interpretarea textului de lege referitoare la modalitatea de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale apartine competentei instantei de judecata, exceptia fiind, si sub acest aspect, inadmisibila.
(Decizia nr. 765 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 538 din 16 iulie 2008).
