BlogulSpecialistului → Management si afaceri → Sa facem afaceri!
Intr-o zi, cativa copii de la o scoala din S.U.A. au gasit in curte, in timpul unei recreatii, o carte de vizita. Si s-au ingramadit imediat in jurul ei, dornici sa vada si sa pipaie un astfel de obiect pe care stiau ca-l folosesc doar oamenii mari. Au sucit bucatica aceea de carton pe toate partile, au trecut-o de la unul la altul de mai multe ori si in cele din urma au ajuns la concluzia ca e tare bine sa ai asemenea cartonase cu numele tau tiparit pe ele.
Printre copiii care au participat la acest eveniment s-a numarat si Claire Randall, o fetita in varsta de zece ani. “Asemenea carti de vizita nu sunt greu de facut”, s-a gandit Claire, care folosea destul de frecvent calculatorul parintilor (ca sa joace diverse jocuri), asa ca in ziua urmatoare a venit la scoala cu carti de vizita facute de ea insasi pentru cateva dintre prietenele ei. Succesul a fost fabulos: copiii din clasa au asaltat-o cu comenzi, iar Claire s-a trezit peste noapte ca face afaceri. Ea le-a promis tuturor ca le va realiza un pachetel cu cate opt carti de vizita, la pretul de un dolar, ba chiar le-a sugerat ca ar fi bine sa puna alaturi de nume si un “titlu” legat de hobby-ul personal al fiecaruia, de exemplu “Jimmy Rarrebell, filatelist” sau “Maggie Stewart, balerina”. Rezultatul? Dupa o saptamana, Claire Randall facea carti de vizita pentru toata scoala.
De ce Claire a demarat o afacere de succes, iar colegii ei nu? Ce avantaj a avut ea fata de ceilalti copii impreuna cu care gasise acea carte de vizita in curtea scolii? Raspunsul e simplu: in timp ce toti ceilalti au vazut
o carte de vizita, Claire a vazut
interesul pe care l-a starnit respectiva carte de vizita. Si ulterior n-a facut decat sa valorifice acest interes, ilustrand astfel in cel mai convingator mod cu putinta insasi definitia afacerilor: identificarea unui lucru de care oamenii au nevoie si propunerea unei solutii potrivite.
E o reteta banala. Si-atunci… de ce nu demaram cu totii afaceri profitabile? Ei bine, lucrurile nu sunt chiar asa de simple. Pentru ca, orice s-ar spune, e foarte greu sa identifici si sa exploatezi o nisa de piata. Dar parca si mai greu e sa primesti lectii de la un copil de zece ani.
