Litigiu de munca. Actiune privind acordarea unor sporuri salariale. Inexistenta discriminarii

Ordonanta nr. 137/2000 aprobata prin Legea nr. 48/2002 si  modificata prin Legea nr. 27/2004 Legea nr. 50/1996: art. 19 pct. 3

Acordarea diferentiata a indemnizatiei pentru grefieri nu este de natura a  genera  discriminare, deoarece, in acceptiunea Ordonantei  nr. 137/2000 aprobata prin Legea nr. 48/2002 si  modificata prin Legea nr. 27/2004, nu putem vorbi de discriminare in afara legii. Discriminarea poate opera numai in cazul unor situatii comparabile a modului de stabilire prin lege a unor drepturi in favoarea unor categorii profesionale in mod diferit fata de alte categorii, ori nereglementarea de catre legiuitor a anumitor aspecte ce tin de statutul profesional al unei categorii, nu este o problema ce poate fi apreciata din punctul de vedere  discriminarii, ea depasind cadrul legal reglementat de O.G. nr. 137/2000.

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Giurgiu reclamantii S.A., R.E. si altii,  in calitate de personal auxiliar la Judecatoria  Bolintin Vale, au actionat in judecata Ministerul Justitiei, Curtea Bucuresti, Tribunalul Giurgiu si Ministerul economiei si Finantelor Publice, solicitand obligarea  primilor trei parati la plata drepturilor salariale restante reprezentand indemnizatia lunara de 10% din salariul brut pe perioada 1 noiembrie 2003 � la zi, actualizata cu rata inflatiei la data platii efective, precum si acordarea in continuare a acestei indemnizatii pana la prevederea legala a acestor drepturi pentru personalul auxiliar; obligarea in solidar  a paratilor de a  include in bugetul de stat la prima rectificare a sumelor aferente acestor  creante iar pentru opozabilitatea hotararii, reclamantii au solicitat citarea in cauza a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

Balanta de verificare de la A la Z. Analize, corelatii, studii de caz

Ghid practic pentru valorificarea eficienta a informatiilor din balanta de verificare

>> Click AICI <<

 

Modele de contracte si formulare juridice la zi! ACUM lucrati mai sigur si economisiti timp. Pentru prima oara, aveti modele de contracte si formulare juridice complete, gata verificate si in intregime corecte!

In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca, o parte din ei, au indeplinit si indeplinesc functia de personal auxiliar de specialitate in cadrul Judecatoriei Bolintin Vale si au solicitat in temeiul art. 6 alin. (2) din Codul Muncii si art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului aplicarea principiului potrivit caruia pentru munca si pregatire profesionala egala sa beneficieze de o retributie egala.
Principiul egalitatii este consacrat, arata reclamantii, si de O.G. nr. 137/2000 aprobata prin Legea nr. 48/2002, precum si de art. 20 din Constitutie, care consfinteste interpretarea drepturilor si libertatilor cetatenesti in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele internationale la care Romania este parte.

Restrangerea unor drepturi sau libertati poate fi dispusa potrivit alin. (2) al art. 53 din Constitutie numai daca este necesar intr-o societate democratica, iar masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si aplicata nediscriminatoriu, fara a se aduce atingere existentei drepturilor sau libertatii.

Contrar acestor principii, prin art. 19 pct.  3 din Legea nr. 50/1996 modificata prin O.G nr. 83/2000 s-a stabilit ca grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si falimentului, actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si civila, a actelor comisiei pentru cetatenie si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare  a averii beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculat in raport de timpul efectiv lucrat in aceste conditii. Celalalt personal auxiliar de specialitate din  componenta Tribunalului Giurgiu este tratat inegal din punctul de vedere al salarizarii si este discriminat, motiv pentru care se impune acordarea acestei indemnizatii de 10%  si celorlalti salariati care indeplinesc in virtutea functiei o munca egala cu primii, pentru  a fi eliminata discriminarea si garantata egalitatea intre salariati.

In drept, reclamantii si-au intemeiat actiunea pe dispozitiunile   art. 6 din Codul Muncii, O.G. nr. 137/2000 aprobata prin Legea  nr. 48/2002 modificata prin Legea nr. 27/2004, art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 20 si art. 53 din Constitutia Romaniei.

Prin intampinare, Ministerul Justitiei a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantilor pentru anul 2003, iar pe fond a solicitat, facand referire la reglementarile incidente, respingerea actiunii ca neintemeiata.

Se precizeaza ca prin actiunile in justitie pot fi valorificate numai drepturile recunoscute si ocrotite de lege, ori drepturile  solicitate de reclamanti nu sunt prevazute in legislatia in vigoare, dispozitia criticata nefiind abrogata, modificata ori declarata neconstitutionala, astfel ca cererile reclamantilor nu pot fi solutionate favorabil de instanta de judecata, fara a-si depasi limitele puterii judecatoresti acordate si  a-si aroga atributii de legiferare.

Tot prin intampinare, Ministerul  Economiei si Finantelor Publice a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, motivat de faptul ca nu are incheiate raporturi de munca cu reclamantii.

Prin sentinta civila nr. 134 LM/AS din 15 ianuarie 2008, Tribunalul Giurgiu a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finantelor si a prescriptiei dreptului la actiune al reclamantilor pentru perioada 1 noiembrie 2003 � 30 iulie 2004.

Pe fond, instanta a admis in parte actiunea reclamantilor si a obligat Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Giurgiu sa plateasca reclamantilor sporul de 10% din salariul brut pentru perioada august 2004 � la zi, sumele urmand a fi actualizate cu indicele de inflatie la zi.

Capatul de cerere privind acordarea acelorasi drepturi in viitor � a fost respins ca fiind prematur formulat.

Pentru a admite exceptia privind lipsa calitatii procesuale pasive a Ministerului Finantelor, instanta a avut in vedere dispozitiunile art. 2 din O.G. nr. 22/2002, potrivit carora  ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa dispuna toate masurile ce se impun, sa solicite rectificarea creditelor bugetare  si sa vireze creditele bugetare in conditiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii si ale  institutiilor din subordine, a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titlurile executorii. In speta, calitatea de ordonator principal de credite o are Ministerul Justitiei, acestuia revenindu-i obligatia legala de a depune diligentele  necesare la Ministerul Finantelor in vederea obtinerii creditelor bugetare necesare pentru asigurarea platii drepturilor banesti solicitate de reclamanti, utilizand si procedurile specifice elaborarii proiectului legii privind  rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.

In temeiul art. 1 si art. 3 din Decretul nr. 167/1958 si art. 283  alin. (1) lit.  �c� din Codul Muncii, instanta a admis exceptia  invocata de Ministerul Justitiei privind prescriptia dreptului la actiune al reclamantilor pe anul 2003, fata de  data introducerii actiunii, aceea din 30 iulie 2007.

Cu privire la fondul cauzei, instanta a concluzionat  ca actiunea reclamantilor este intemeiata, facand referire la art. 6 alin. (2) din Codul Muncii, la art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la O.G. 137/2008 aprobata prin Legea nr. 48/2002 si articolul care consacra principiul egalitatii dintre cetateni prin excluderea privilegiilor si discriminarii, precum si garantarea exercitarii lor, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru munca egala.

In temeiul art. 19 din Legea nr. 50/1996, grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, de executare penala si civila, a actelor Comisiei pentru cetatenie si secretarii Comisiilor de cercetare a averii, beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata cu timpul efectiv lucrat.

Reclamantii in cauza indeplinesc si ei functia de grefieri, parte din ei neefectuand activitatile enumerate de art. 19 din Legea nr. 50/1998. Desi indeplinesc aceeasi functie si, in virtutea functiei, aceeasi munca egala cu beneficiarii sporului de 10%, ei nu au primit acest drept, fiind astfel discriminati si  prejudiciati.

Instituirea acestor sporuri in favoarea numai a unor categorii de grefieri, conduce la aplicarea unui tratament diferentiat care rezida dintr-o ilegalitate.

Acordarea acestei indemnizatii pentru viitor nu a fost dispusa, intrucat nu se poate prevedea existenta si evolutia acestui drept dupa pronuntarea hotararii, avand in vedere posibilitatea  incetarii sau  modificarii raporturilor juridice dintre parti, precum si a abrogarii sau modificarii legislatiei avuta in vedere la momentul pronuntarii hotararii.

Impotriva sentintei a declarat recurs Ministerul Justitiei.

In motivarea recursului, Ministerul Justitiei arata ca plata  diferentiata a  indemnizatiei de 10% nu releva discriminare in afara dispozitiunilor legale care instituie  acele drepturi, in sensul Ordonantei nr. 137/2000.

Unul din principiile de baza ale sistemului de salarizare este reprezentat de  diferentierea salariilor in raport de nivelul studiilor, functia indeplinita, cantitatea, calitatea si conditiile de munca. Adausurile si sporurile la salariu formeaza partea variabila a salariului pentru ca se platesc in raport de performantele  individuale ale  fiecarui salariat.

Diferentierea de salarizare data de acordarea  sporului de 10% nu este  arbitrara, ci are la baza criterii obiective, care rezida in pregatirea profesionala, conditiile si complexitatea muncii.

Pentru considerentele expuse,  in temeiul art. 304 pct.  9 Cod procedura civila, Ministerul Justitiei a solicitat admiterea recursului si modificarea sentintei in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.

Recursul este  intemeiat.

Gresit, instanta a retinut ca acordarea diferentiata a indemnizatiei pentru grefieri este de natura a  genera  discriminare, deoarece in acceptiunea Ordonantei nr. 137/2000 aprobata prin Legea nr. 48/2002 modificata prin Legea nr. 27/2004, nu putem vorbi de discriminare in afara legii. Discriminarea poate opera numai in cazul unor situatii comparabile a modului de stabilire prin lege a unor drepturi in favoarea unor categorii profesionale in mod diferit fata de alte categorii,  ori nereglementarea de catre legiuitor a anumitor aspecte ce tin  de statutul profesional al unei categorii, nu este o problema ce poate fi apreciata din punctul de vedere  discriminarii, ea depasind cadrul legal reglementat de O.G. nr. 137/2000.

Diferentierea salariilor in raport de nivelul studiilor, functia indeplinita, cantitatea si calitatea muncii, conditiile de munca se reflecta in rezultatele muncii sub aspect cantitativ si calitativ.

Partea variabila a salariilor o reprezinta adausurile si sporurile, care se platesc in raport cu performantele individuale ale fiecarui salariat, pentru timpul in care munca este prestata in anumite conditii deosebite sau speciale, pentru plusul de efort sau  riscului ridicat pe care il presupune munca.

In speta,  unde prima instanta a retinut existenta unei discriminari in materie de salarizare, intre cei care beneficiaza de indemnizatia de 10% si aceia care nu beneficiaza de ea, existenta situatiei analoage sau comparabile trebuie analizata, nu doar prin prisma  de  personal auxiliar, criteriu mult prea general avand  in vedere ca atributiile de serviciu ale diferitelor categorii de grefieri sunt diferentiate, ci din punctul de vedere al reglementarilor privind organizarea judiciara, incidenta in ceea ce priveste continutul corect al atributiilor de serviciu, complexitatea acestora si responsabilitatea functiei.

Este de observat ca in cadrul personalului auxiliar de specialitate, atributiile sunt delimitate si stabilite in mod concret prin fisa postului.

Aceasta confera si criteriul obiectiv de diferentiere a salarizarii data de acordarea sporului de 10% in legatura cu care se poarta litigiu. Complexitatea implicata de responsabilitatea functiei motiveaza masura legala de acordare a sporului de 10%, cu atat mai mult cu cat pentru anumite categorii de grefieri se impune si cerinta unor studii superioare ( grefieri informaticieni ). Pe aceasta cale, legiuitorul realizeaza o proportionalitate intre scop si mijloacele utilizate.

Pentru acest considerente, in temeiul nulitatii prevazuta de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, raportat la art. 314 Cod procedura civila, recursul declarat de Ministerul Justitiei a fost admis, casandu-se partial sentinta pronuntata in sensul respingerii actiunii reclamantilor.

Sursa: scj.ro (I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 5629 din 8 octombrie 2008)