De azi, BNR ar putea fi de acord cu dobanzile mai mici 06/01/2009

Astazi, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei ar putea lua cateva decizii care, in final, sa duca la dobanzi mai mici la creditele in lei, sau care sa impulsioneze bancile in ceea ce priveste reluarea procesului de creditare. Cele doua puncte importante de pe ordinea de zi sunt rezerva minima obligatorie (r.m.o.) la lei, mai exact banii pe care bancile sunt obligate sa ii puna la “pastrare” la BNR in momentul in care iau lei, fie de la alte banci, fie de la populatie, si dobanda de politica monetara, de 10,25% in acest moment, cea care influenteaza si dobanzile la creditele in lei.

Bancherii, care sustin acest lucru inca din toamna, sunt de parere ca pentru a evita o scadere mult prea mare a creditarii in tara noastra, lucru care ar duce la deprecierea consumului si implicit la incetinirea ritmului de crestere economica, este necesar ca BNR sa reduca nivelul rezervelor minime obligatorii la lei, pentru a lasa bancilor mai multi bani la dispozitie, bani pe care acestea sa-i foloseasca la acordarea de credite.

“Cel mai probabil scenariu pentru decizia BNR din data de 6 ianuarie vizeaza mentinerea dobanzii de politica monetara la 10,25% si o potentiala noua reducere a r.m.o. cu circa 200 de puncte de baza (de la 18% la 16%)”, ne-a declarat Florian Libocor, economist sef al BRD-GSG.

Ultima reducere a rezervelor a adus bancilor doua miliarde de lei in plus pentru a da credite

In noiembrie, BNR a redus r.m.o. la lei de la 20% la 18%, ceea ce a echivalat cu circa doua miliarde de lei (aproximativ 500 de milioane de euro) in plus pe care bancile i-au avut la dispozitie pentru a da credite. Mai multi lei pe piata inseamna ca dobanzile pe care le percep bancile ar trebui, cel putin teoretic, sa fie mai mici. Un nivel al rezervelor minime obligatorii de 18% la sumele atrase in lei inseamna ca pentru fiecare 100 de lei atrasi de o banca din Romania 20 de lei trebuie depusi la BNR, din suma initiala fiind disponibili numai 80 de lei pentru a-i folosi la creditare, de exemplu. In cazul valutei, r.m.o. a fost mentinuta la 40%.

Pe de alta parte insa, banca centrala trebuie sa fie atenta si la ce fel de semnale trimite investitorilor straini, un semnal prost putand echivala cu deprecierea si mai mare a leului, de exemplu. “Mesajul ce urmeaza a fi transmis va sublinia necesitatea accentuarii prudentei in abordarea schimbarilor din economie, ceea ce ar putea ajuta la diminuarea efectelor negative aferente conjuncturii economice actuale”, este de parere Libocor.

Cei noua membri ai Consiliului de Administratie al BNR, dintre care patru sunt reprezentanti ai bancii, respectiv guvernatorul Mugur Isarescu, prim-viceguvernatorul si cei doi viceguvernatori, va trebui sa tina cont si de nivelul ridicat al inflatiei, de 7,9% la nivelul lunii noiembrie. Deciziile sunt luate prin vot, majoritatea necesara fiind simpla, respectiv cinci voturi pentru sau impotriva. Mentinerea dobanzii de politica monetara la un nivel ridicat, unul dintre cele mai mari din Europa, ar trimite investitorilor semnalul ca BNR tinteste in continuare o inflatie cat mai mica, ceea ce ar mai reduce din neincrederea lor fata de economia locala. Pentru a adera la moneda europeana, Romania ar trebui sa aiba o inflatie in jurul valorii de 3%.