Reclama

Reclama e definita ca „un mesaj platit, inserat intr-un mediu de comunicare“. Aceasta definitie poate fi defalcata astfel:

• Platit: vestile despre o companie sau produsele sale nu inseamna neaparat reclama; uneori, un mediu de comunicare (televiziune, radio, ziar sau revista) va transmite un mesaj despre companie sub forma unei stiri; atata vreme cat spatiul respectiv nu este platit, asta nu e reclama.
• Mesaj: reclama trebuie sa contina o intentie oarecare de comunicare, oricat de obscura ar fi ea.
• Intr-un mediu de comunicare: mesajul trebuie sa apara intr-un ziar, o revista, un panou de afisaj sau un mediu de difuziune. Fluturasii publicitari strecurati pe sub usa, numele companiilor imprimate pe tricouri si vanzarea prin telefon nu inseamna neaparat reclama (dar sunt forme de promovare).

NOU!!! Colectia „Din Torpedou” iti propune: 202 modele de contracte si acte comerciale Conformitatea cu Noul Cod civil si GDPR 100% asigurata! >> Click AICI << Arta negocierii – succes fulminant in Vanzari - un audiobook despre cum sa devii un negociator de succes stand (comod) in fotoliu sau mergand (stresat) cu masina Detalii pe http://www.negociere-audiobook.manager.ro?cs=300508

Cea mai mare parte din reclama opereaza la nivelul subconstient; adesea, oamenii sunt familiarizati cu numele unei marci si chiar cunosc destule despre produs, fara sa-si aminteasca unde au vazut reclama pentru el. Reclama este o comunicare non-personala; ea se adreseaza unui numar mare de oameni. Deci mesajul trebuie sa fie clar, ca sa fie inteles de tot publicul-tinta. Cercetarile desfasurate de Farris si Buzzell arata ca proportia cheltuielilor promotionale dedicate reclamei e mai mare in urmatoarele conditii:

• cand produsul e standardizat, mai degraba decat produs la comanda;
• cand exista multi utilizatori finali (de exemplu, majoritatea gospodariilor);
• cand valoarea tipica de achizitie e mica;
• cand vanzarile se fac prin intermediari de canal (cum ar fi magazinele de vanzare cu amanuntul), mai degraba decat direct la utilizatori.

De exemplu, o companie care vinde detergenti va cheltui cea mai mare parte din bugetul sau promotional pe reclama, probabil la TV si in presa. In schimb, o companie care vinde automobile va cheltui un procent relativ mai mare din banii sai pe salariile vanzatorilor si pe comisioane.

In anul 1999, Procter & Gamble a fost firma care a cheltuit cel mai mult pe reclama in Marea Britanie, depasind cu mult orice companie de vanzari auto. Asta nu inseamna ca firmele auto nu isi fac si ele reclama intensa. Dar accentul se pune in alta parte.

Telecomenzile pentru televizor si video permit telespectatorilor sa „sara“ peste pauzele publicitare; cititorii ziarelor si revistelor au invatat repede sa treaca peste reclame. Asta inseamna ca nu e usor sa atragi atentia consumatorului. De obicei, nu e posibil ca toata AIDA sa fie acoperita printr-o singura reclama. Deci, pentru a fi siguri ca nu rateaza tinta, specialistii in marketing folosesc mai multe tipuri de promovare.

Din acest motiv, exista mai multe categorii de campanii publicitare. Iata cateva exemple:

• Campanii de tachinare. In acest caz, cel care isi face reclama plaseaza mai intai un anunt care nu are sens in sine. Dupa ce reclama a fost difuzata cateva saptamani, apare o a doua varianta, care o explica pe prima. Prima reclama are menirea de a capta atentia consumatorului – prin misterul sau. Un exemplu e seria reclamelor pentru compania, de comert prin Internet, Totalserve. Reclamele le imitau pe cele pentru bunuri de consum cu circulatie rapida, cum ar fi remediile impotriva fumatului si dezinfectantele, fara sa spuna de fapt ce face Totalserve. Dupa circa patru saptamani, compania si-a dezvaluit adevarata identitate.

• Campanii legate de stilul de viata. Acestea asociaza produsul cu un stil de viata pe care lumea il doreste. Multe reclame la parfumuri folosesc aceasta abordare, prezentand femei care duc o viata interesanta sau captivanta. Campaniile legate de stilul de viata urmaresc in principal pozitionarea produsului in mintea consumatorului si legarea sa de un stil de viata pe care acesta si-l doreste.

• Campaniile rationale fac apel la perceptia consumatorului. Aceste reclame se bazeaza in mare masura pe fapte si incearca sa convinga prin argumente rationale. Adesea, in reclama apare o figura care se bucura de autoritate (un medic, un dentist sau un om de stiinta), pentru a da mai multa greutate argumentelor. Este un stil tipic folosit pentru sampoanele medicinale, cremele contra acneei si medicamentele care se elibereaza fara reteta.