Masuri de simplificare TVA pentru retururile de bunuri in spatiul comunitar - Cazul I

Returul bunurilor la furnizor.

In ipoteza in care beneficiarul refuza bunurile cumparate (ex. acestea sunt deteriorate sau bunurile nu corespund exigentelor cumparatorului avute in vedere la momentul incheierii contractului), nu are loc un transfer al dreptului de a dispune de bunuri in calitate de proprietar, astfel incat beneficiarul nu realizeaza o achizitie intracomunitara de bunuri.

Livrarea de bunuri (din perspectiva TVA) este definita de art. 128 alin. (1) din Codul fiscal ca fiind transferul dreptu- lui de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

In fapt, din perspectiva TVA, „transferul dreptului de a dispune“ are in vedere un transfer „economic“, adica posibilitatea ca persoana care achizitioneaza bunul sa-l poata folosi in scopul economic pentru care s-a realizat tranzactia, inde- pendent de un transfer imediat al dreptului de proprietate.

Acest aspect este foarte bine evidentiat in cazul vanzarilor cu plata in rate (in house), unde, chiar daca transferul dreptului de proprietate se realizeaza odata cu plata ultimei rate, din perspectiva TVA operatiunea este impozabila la data cand vanzatorul pune efectiv bunul la dispozitia cumparatorului (de regula, la incheierea contractului si plata primelor rate).

Referitor la ipoteza analizata – refuzul bunurilor intr-o tranzactie intracomunitara, din perspectiva furnizorului operatiunea reprezinta un transfer fara tranzactie, respectiv o livrare intracomunitara asimilata, realizata in conditiile art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, urmata de o achizitie intraco- munitara asimilata in celalalt stat membru, pentru care furnizorul ar trebui sa se inregistreze in scopuri de TVA in acel celalalt stat.

Art. 128 alin. (10) din Codul fiscal identifica livrarile intracomunitare asimilate cu expedierea sau transportul dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de catre o alta persoana in numele acestuia, de bunuri apartinand activitatii sale economice. Sunt exceptate de la un astfel de regim acele operatiuni care pot fi identificate ca fiind de nontransfer, enumerate la alin. (12) din acelasi articol.

Desigur ca, in final, transferul dreptului de proprietate conteaza in astfel de operatiuni pentru ca doar in prezenta unui astfel de drept (bunurile revin in patrimoniul vanzatorului sau, mai corect spus, nu au parasit niciodata acest patrimoniu) putem vorbi de o livrare asimilata (transferul fara tranzactie de active care fac parte din activitatea economica a proprietarului).

Aplicand masurile de simplificare, furnizorul procedeaza ca si cand nu ar fi existat o expediere sau un transport de bunuri din Romania in celalalt stat membru, pur si simplu bunurile reintorcandu-se in Romania. Consecinta directa a unei astfel de abordari face ca operatorul economic sa fie scutit de obligatia de a se inregistra in scopuri de TVA in celalalt stat membru.

Desi in ipoteza prezentata MEF utilizeaza expresii de genul: care nu ar fi existat ... poate fi ignorata ... situatia in fapt este mai complexa, dupa cum vom vedea mai jos, fara a mai pune la socoteala ca refuzul poate fi unul partial ....

O prima consecinta este aceea ca furnizorul din Romania este obligat, in baza art. 138 lit. b) din Codul fiscal, sa-si ajusteze baza de impozitare si sa-si rectifice declaratiile facute in scopuri de TVA (decontul de TVA si declaratia VIES, inclusiv regularizarea inregistrarilor contabile), daca rezilierea/rezolutiunea contractului se produce ulterior depunerii acestor declaratii.

O alta consecinta generata direct de invalidarea tranzactiei este aceea a necesitatii de ajustare a taxei deductibile, in acord cu dispozitiile art. 148 lit. b) din Codul fiscal, ajustare reflectata atat in soldul contului 4426, cat si in randul de regularizari din formularul 300 (decontul de TVA).

Probabil ca MEF a avut in vedere o situatie simplista –refuzul se produce inainte de receptia bunurilor si chiar inainte de depunerea declaratiilor de TVA – insa o astfel de situatie prezinta o probabilitate mai mica de realizare, din simplul motiv ca un refuz al bunurilor pe motive de calitate, cantitate, etc. se produce in urma receptiei bunurilor. Nu sunt excluse totusi evenimente de genul unor deprecieri pe timpul transportului si care sa duca la o neangajare a destinatarului intr-o astfel de tranzactie.

Vizitati zilnic https://www.blogulspecialistului.ro/ pentru a afla totul despre TVA

Pentru a afla toate informatiile legate de legea contabilitatii accesati: Revista Romana de Fiscalitate